Dan Fodor si Terra Mirabilis aparatorii unui milog, Alexandru Mironov -VIII

Capitolul 8. Suedia misiune esuata

drapelUn capitol trist din viata mea. Nu trebuia sa fie asa. Destinul e de vina.

Capitol in care incerc sa lamuresc niste lucruri. In primul rand doresc sa spun ca Dumnezeu EXISTA.

Spun acest lucru pentru mai multe motive.

Doi presedinti ai statului Israel spun lucruri deosebite. Shimon Peres spune ca in Romania nu a fost HOLOCAUST si ca Romania a salvat 400 000 de evrei, iar Reuven Rivlin recunoaste terorismul evreiesc. Evreii sunt TERORISTI PLANETEI.

Declaratii care ma fac sa tratez atacurile, amenintarile si provocarile evreiesti la adresa mea ca pe niste glume de prost gust.

Nu mai trebuie sa raspund la provocari si nu mai trebuie sa ma cobor la nivelul lor.

In ultima perioada am trecut prin multe primejdii si DUMNEZEU a fost alaturi de mine si a dovedit acest lucru.

Un coleg cu ani in urma m-a sfatuit sa plec in Suedia sa solicit azil politic si la cate probleme am eu in Romania cu siguranta voi primi azil politic.

Asa am si facut, in speranta ca voi putea muncii cativa ani in Suedia si voi primi si eu o pensie buna.

Inainte de a pleca in Suedia, un alt coleg mi-a spus sa-i comunic daca am probleme. Aveam sistemul nostru de comunicare, anumite web-uri. Asa a aparut si povestea mea din Suedia. Meciul se incheiase si anuntam acest lucru.

Am ajuns in Suedia, la Malmo si m-am prezentat la Migrationsverket. Am aratat cartea: Dezvaluiri uluitoare despre modul in care este afectata Romania de gigantica conspiratie internationala a Noii Ordini Mondiale. Am vorbit despre faptul ca Justitia mi-a confiscat drepturile salariale si ca cetatean al Romaniei si am vorbit despre jaful si coruptia din Romania si INSTANT am trecut pe regim de azilant politic.

Dupa doua saptamani am fost trimis intr-o alta locatie in orasul Fisbang, la aproximativ 30 km de orasul Norrkoping.

Din Malmo catre Fisbang am plecat impreuna cu ASEF MOHAMMED RAQIB. In Fisbang era vorba de o locatie formata dintr-un apratament de 3 camere cu baie, bucatarie, aragaz electric si frigider toate comune.

Am fost bagat intr-o camera cu un cetatean din Orientul Mijlociu, iar ASEF MOHAMMED RAQIB s-a instalat in alta camera cu un cetatean african.

Ulterior, am aflat ca africanul ne turna zilnic la  Migrationsverket, era seful locatiei.

Am fost trecut de urgenta la cursuri pentru refugiati pentru invatarea limbii suedeze. Cursuri care se tineau intr-o scoala din Norrkoping.

Toate bune si frumoase pana intr-o zi. Il gasesc pe Asef in camera mea cu trei cetateni sovietici-rusi.

Nu am fost deranjat de acest lucru si am plecat la LIDL sa-mi cumpar de mancare si sa ma plimb pana-i pleaca musafiri lui Asef.

In alta zi, il prind pe Asef cu cartea mea in mana si discutand pe ruseste cu cei trei amici sovietici-rusi. Am Inteles, imi cotrobaia in lucruri cand eram plecat la scoala.

De aici incepe toata povestea.

Am incercat sa fiu preietenos cu acestia. Era vorba de trei cetateni rusi, unul mai in varsta si doi mai tineri. Am inteles ca cel in varsta era seful. Vorbea mai mult si ceilalti ascultau cu atentie.

Am jucat sah cu unul din acestia, era mai grasut un pic. Am inteles ca e campion olimpic la sah. Stia sah foarte bine.

Discutand cu acestia in engleza, de fata fiind si Asef, am aflat ca toti sunt agenti KGB-FSB, iar Asef era ofiter-maior musahedin in armata Afgana, dar si agent KGB-FSB.

Dupa povestea cu cartea, a doua zi am cumparat doua valize cu cifru de la secon-hand si astfel mi-am protejat lucrurile.

Valizele mele au provocat o raceala in relatiile noastre. Jucam sah mai putin, vizitele rusilor erau mai rare. Nu-i mai gaseam in camera, ci in balcon care corespundea cu camera mea.

Intr-o zi venind mai devreme de la scoala, gasesc usa de la camera deschisa si am intrat crezand ca nu este nimeni si ca asa o fi lasat-o Asef. Usa de la balcon deschisa. Am intrat si in balcon. Acest traseu l-am facut rapid si in deplina liniste. A fost un moment neplacut pentru dansii. Seful KGB-FSB le inmana la fiecare pasapoarte rusesti, inclusiv lui Asef.

Mi-am cerut scuze si am plecat la plimbare, lasandu-i in legea lor.

Dupa aceasta poveste cu pasapoartele rusesti s-au racit de tot relatiile noastre, inclusiv cu Asef, cel care juca sah cu mine zilnic in camera sau la biblioteca din Fisbang atunci cand mergeam sa ne cumparam de mancare. Acum pauza totala.

La scoala plecam in jur de ora 11, dimineata. Scoala fiind in Norrkoping trebuia sa luam autobuzul. In statie se aflau colegi de clasa sau de scoala toti de nationalitati diferite. Printre acestia era si un tanar din Belarus cu care ma imprietenisem.

Intr-o zi l-am gasit in statia de autobuz, impreuna cu o tanara frumoasa si cu care vorbea in ruseste.

I-am salutat si am stat mai retras sa asist la toata scena, la toti colegii mei.

A doua zi l-am vazut singur pe acest tanar din Belarus si atunci l-am intrebat daca aceea tanara ii este prietena sau sotie. A spus ca ii este sefa.  Am stat si m-am gandit sefa la ce?

Raspunsul il primesc mai tarziu.

Dupa un anumit timp, toata scoala a fost invitata la un spectacol sinfonic. Era o sala imensa pe mai multe nivele, fiind situata intr-o locatie care dispunea de restaurant si altele. Eram in Norrkoping.

M-am asezat in primul rand si in margine sa pot vedea toti colegii de clasa si de scoala.

Scaunele pentru spectatori erau asezate intr-o panta ceva mai mare. Un lucru mi-a atras atentia, seful KGB-FSB era asezat pe mijlocul sali si pe mijloc de randuri langa el se afla sefa tanarului din Belarus si se certau si gesticulau foarte aprins, ceialti erau nepasatori ca si cum nimic nu se intampla in jurul lor. Era o problema interna KGB-FSB.

Am inteles un lucru in acel moment. Privind in jurul meu, eram singurul cu adevarat strain in acest colectiv. O lume plina de suspiciuni si interese.

Am aflat ulterior ca agenti rusi se ocupau si cu contrabanda de alcool, arme, droguri si tigari, marfa era adusa cu vapoarele. Aveau si un spatiu comercial la un subsol de bloc in Fisbang. dar nu am urmarit aceasta poveste si locatie. Nu era treaba mea.

De multe ori eram deranjati in toiul noptii de persoane necunoscute care il vroiau pe Asef. Erau nemultumiti. Asef ii pacaleau sau Asef avea datorii la ei. Iesea un Iranian si-i potolea si le promitea ca-i ajuta el cand merge la scoala, raspunde el pentru Asef si ticalosiile lui.

Daca mai mergeam impreuna la cumparaturi cu Asef, acesta nu mai era vorbaret ca altadata. A inceput sa ma evite si chiar pleca din apartament atunci cand veneam de la scoala, iar colegii lui KGB-FSB disparuse subit.

A venit si ziua fatala. Intr-o dimineata eram in bucatarie cu un coleg, discutam si imi pregateam sa mananc, sa beau cafeaua si sa plec la scoala.

Apare Asef in usa bucatariei si incepe sa urle la noi ca un apucat. Nu se intelegea nimic vorbea pe limba lui, afgana. Nu l-am bagat in seama eram cu spatele la el.

In clipa urmatoare am auzit zgomot in cosul cu linguri, furculite si cutite. Am apucat sa privesc spre acel cos si in clipa urmatoare Asef era langa mine cu un cutit mare cu lama lata si lung de vreo 40 cm. Am inteles vrea sa ma atace. Instintiv m-am pregatit sa ma apar, lasasem totul pe bufet si eram cu fata la Asef.

Acesta urla si incerca sa-mi bage cutitul in gat. Prima tentatica plecand cu cutitul de jos in sus, a apucat sa-mi faca o taietura pe obraz pe partea stanga, imi luase o felie mica de piele de pe obraz. A fost rapid. A doua tentativa tot gatu meu. Nu am reusit sa-l prind de mana, am reusit sa ma feresc, dar tot a apucat sa ma taie tot pe partea stanga dupa  ureche.

Era o piticanie de om, dar hotarat pe mine. Eu la aproximativ 180 m, daca apucam sa-i dau doua palme intra in coma urgent. Asef vazand ca atacurile lui au dat gres, a luat o pozitie mai retrasa. Am apucat sa pun mana pe un scaun sa ma apar. Fiind vorba de vreo 2 sau 3 secunde, apare si africanul care se baga intre noi si tipa la Asef sa lase cutitul si sa plece. Asef lasa cutitul si pleaca la el in camera.

Nu imi mai trebuia nimic. Am fugit la baie si am vazut cum eram taiat pe fata, imi lipsea carne din obraz si curgea sange pe gat de dupa ureche.

M-am spalat si am fugit la politia din Fisbang si am relatat atacul.

A venit politia. Au fost discutii cu Asef de fata, africanul a luat aprtea lui Asef, cel care ne turna la Migrationsverket.

A ramas ca politia va intocmi un raport pe care-l va trimite la Migrationsverket si eu sa merg la Migrationsverket sa relatez acest incident, iar Asef ramane sub orbservatia lor.

Am plecat din Fisbang la Norrkoping la sediul Migrationsverket. Toti functionari de la Migrationsverket ma aspeptau. Erau cu toti in picioare si dupa niste geamuri imense. M-am apropiat de geam si i-am solicitat consilierei mele sa vorbesc cu ea, dar nu spunea nimic, taceau cu toti.

Toti ma priveau in picioare si in tacere deplina, nimeni nu gesticula, numeni nu vorbea.

Ma priveau cum imi curgea sange din obraz. Refugiati straini care se aflau in imensa sala de asteptare s-au ridicat si ei in picioare si priveau si ei la mine. Era o liniste totala.

Vazand ca nu am nici o sansa sa discut cu cei de la Migrationsverket, am fugit la birou la avocata mea numita din oficiu de Migrationsverket.

Am ajuns la avocata. I-am explicat care e povestea, dar a spus ca nu are timp de mine, are un proces urgent. Am inteles trebuia musamalizata toata povestea.

Am plecat la plimbare prin Norrkoping. Trebuia sa merg undeva, sa dorm undeva. Singura locatie era camera mea vecina cu a lui Asef. Nu imi era frica de el. M-am intors in Fisbang. Am mers la biblioteca. Am stat acolo vreo 2 ore, apoi am plecat din nou in Norrkoping sa-mi treaca ziua sa vina seara sa ma intorc in camera.

Asa am facut. Am venit mai tarziu si toti dormeau. Cu siguranta Asef nu dormea. Il sinteam aproape. M-am dus la baie, m-am spalat si m-am dus la culcare imbracat cu pantaloni pe mine.

Tarziu spre dimineata am adormit putin. M-am trezit si m-am dus la baie si la bucatarie. Mi-am facut o cafea mare si la ora 6 eram in statie la autobuz in Fisbang, trebuia sa merg la avocata in Norrkoping.

Am ajuns in Norrkoping in jur de ora 7. Am fost la cumparaturi. Am cumparat cateva chestii personale. Am mancat in oras. Se face ora 9. Ora la care aveam acces la avocata. Am discutat cu avocat si mi-a spus sa stau linistit ca lucrurie se vor rezolva si ca in 2 sau 3 saptamani voi fi primit la Migrationsverket. 2-3 saptamani?

Asa a fost. S-au implinit 3 saptamani si am fost primit la Migrationsverket sa relatez cele intamplate. Era deja tardiva povestea mea. Un lucru am semnalat. Am fost gasit de KGB-FSB. Am solicitat sa ma sprijine sa ma intorc acasa in Romania. Mi-au spus ca voi primi raspuns la apartament in vreo 2 sau 3 zile.

Intre timp sunt informat in scris de avocata ca trebuie sa ma prezint la dansa la birou, aveam o intalnire cu o persoana importanta care venea din Stockholm sa discute cu mine in prezenta ei.

In acelas timp primesc adresa Migrationsverket in care sunt instiintat ca trebuie sa ma mut in alt oras, la alta locatie, era trecut orasul, data si ora, deja jocurile erau facute.

Ma prezint la intalnire. Eu, avocata si oficialul venit din Stockholm, iar intre noi era un aparat cu butoane si difuzor si microfon incorporate in interior. O persoana invizibila pentru noi traducea din suedeza in romana si invers.

Asa erau intalnirile oficiale si de la Migrationsverket. Exista in permanenta un traducator invizibil.

Oficialul suedez a condus intalnirea. A solicitat anumite date si informatii despre mine, familie si cateva explicatii din cartea mea.

Am incercat sa schimb subiectul spre Asef de cateva ori, dar degeaba. Discutia pleca in directia solicitata de oficialul suedez.

Nu mai era tema mea. Avocata vorbea, oficialul vorbea si traducatorul muncea, iar eu deja eram cu gandul la Romania. Nu ma mai interesa povestea lor, fusesem judecat si condamnat.

Trebuia sa ma mut la alta locatie, in comun cu alte persoane, probabil cu colegi de scoala care stiau povestea. Era trist.

Nu ma mai interesa ce vorbeau sau ce intrebau. M-am ridicat de pe scaun am zis “HEI“, un fel de Buna ziua pe suedeza, mi-am cerut scuze in romana si engleza si am parasit intalnirea.

Nu era cale de intors. Asa a fost sa fie.

Imi facusem prieteni in Fisbang. Cetateni suedezi. Aveam programul meu, bicicleta mea, caculatorul meu si ma cunostea tot personalul de la Biblioteca din Fisbang. Ma integrasem in societate.

Era foarte frumos in Fisbang. Pierdusem toate astea.

Mai mult, intrasem in contact cu un centru UFO din Suedia care isi avea sediul in Norrkoping si munca mea era apreciata si in Suedia, la fel ca in multe parti ale Terrei.

https://uforomaniafbi.wordpress.com/2011/04/20/archives-for-ufo-research-2/

In aceea seara am avut o discutie cu un coleg din Iran si i-am spus ca-i vand bicileta si ca plec in Romania si sa-mi dea cat vrea el pe ea. A spus ca imi da 30 de coroane pe bicicleta. Bun, orice e bun in Suedia, dar imi da bani a doua zi, atunci cand merge la scoala. Urma sa ne intalnim la ora 11 la Migrationsverket.

A doua zi m-am prezentat la Migrationsverket. A venit si iranianul. Mi-a dat bani pe bicicleta si mi-a spus ca africanul a primit de urgenta cetatenie suedeza, iar Asef e noul sef de locatie in locul africanului.

Am intrat in audienta la Migrationsverket si am solicitat sa ma sprijine sa plec acasa. Acasa care inseamna ROMANIA. Sefa centrului de la Migrationsverket a insistat si dorea sa ma convinga sa raman in Suedia, dar era tardiv. Nu m-au ajutat atunci cand am avut nevoie de ei. Singura mea necunoscuta era conducerea Migrationsverket. Nu stiam ce planuri au cu mine. In rest nu imi era frica de nimeni.

Mi-au facut actele de drum la secunda, sa pierd diferite legaturi de tren, in ideea ca poate renunt si raman in Suedia, dar plecasem pe un drum, pe drumul meu: ROMANIA si nimeni si nimic nu ma mai putea retine.

Era miezul noptii in Suedia, deja pierdusem un tren. Gara era pustie. Era un ger si un viscol cumplit. Controlori de tren sau mecanici de locomotive refuzau sa discute cu mine. Totusi am gasit calea catre Malmo. Calea catre Romania.

Asta e povestea mea.

Nu a fost nici un conflict intre Romania si Suedia si nici nu am fost gonit din Suedia, din contra.

Ce scriu aceste scursuri evreiesti jidanesti spurcate sunt pure provocari. Aceste fiinte ciumate si canceroase si teroristi planetari ataca romani si Romania si nu e pentru prima oara si nu sunt singurul roman atacat de acesti viermi cancerosi. Priviti la Eminescu, pentru ei e “CADAVRUL DIN DEBARA“

Priviti cum sunt atacat, amenintat si provocat:

https://theowlromania.wordpress.com/2011/09/08/maniere-a-la-ministerul-afacerilor-externe/

Acest web este sursa si inspiratia lui Dan Fodor si a celor de la Terra Mirabilis pentru apararea unui milog Alexandru Mironov si pe care il provoaca sa atace MISA.

Terorism si fanatism sionist – israelian in Romania – Roxana Iancu & Comp

https://usnavyattackedjapan.wordpress.com/2012/10/13/terorism-si-fanatism-sionist-israelian-in-romania-roxana-iancu-co/

Acesti evrei jidani spurcati si teroristi planetari dupa 1989 au transformat Romania intr-un imens laborator uman pentru exterminarea romanilor si desfiintarea statului roman.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s